Din aprilie, la sfatul biologului Dani Drăgan, am încercat să dublez vizitele lunare în parc. Așa că mi-a fost mult mai lene să scriu. Nici azi nu mă simt prea harnică, dar o să fac măcar un rezumat pentru lunile mai și iunie, înainte să povestesc ce am găsit în iulie.
În sfârșit, în mai, am găsit cinteza în parcul Drumul Taberei! Cinteza e considerată cea mai numeroasă specie din România și e o prezență comună în parcurile din București. Totuși, am dat de ea abia la a cincea tură. Am stat cu gâtul lungit 5-10 minute, ca să-l și văd, nu doar să-l aud. El e, un mascul frumos și vesel.
În aceeași plimbare cu cer înnorat și umezeală în aer, am găsit o femelă de sfrâncioc roșiatic, una de muscar negru și un muscar sur. O să vedeți la final că lista de specii de păsări din parcul Drumul Taberei a crescut mult.
Muscarul negru nu cuibărește în București, în schimb cel sur și sfrânciocul roșiatic rămân în oraș și-n sezonul de cuibărit. Dacă au scos pui în parcul ăsta sau doar l-au folosit drept hotel în migrație, nu știu, din păcate.
Din mai, pe deasupra lacului au început să zboare și rândunele, lăstuni și drepnele negre. De-aici, am trecut pe lista parcului doar rândunelele, pentru că au și staționat.
sfrâncioc roșiatic, femelă
N-o mai lungesc, sar direct la iunie, când au început deja să apară puii și juvenilii de vrabie de casă, mierlă, pițigoi mare și pițigoi albastru. Tot atunci au apărut și rața mare și un juvenil de pescăruș cu picioare galbene, cu o privire destul de dezlânată. Surpriza lunii a fost însă o femelă de codroș de pădure care păstorea un juvenil, după sunetele care se-auzeau. N-am mai văzut-o de atunci, dar până în toamnă e timp să mai dau de ea.
Gata, urmează iulie.
Cu chiu, cu vai, am reușit să strecor cele două vizite în program. Deși a fost îngrozitor de cald, am găsit o grămadă de păsări. La prima plimbare, m-am întâlnit cu un juvenil de ghionoaie verde care deja se hrănea singur, prin iarbă.
Cum în aprilie văzusem un mascul care cânta și ciocănea de zor prin nucii și plopii din parc, aș estima că tânărul este producție locală. 🙂
În aceeași zi, am înregistrat în Ornitodata și câteva ciori de semănătură, pe care nu le mai văzusem din februarie în parc. Am găsit la ambele ture de iulie 5-7 dintre ele, hrănindu-se pe pajiști.
M-am tot uitat pe sub pod și pe la zonele cu măsuțe de piatră după cuiburi de rândunele sau lăstuni, dar n-am văzut nimic. Podul poate că nu le place pentru că e de metal și se încinge. Dar locurile cu măsuțe, după mine, arată ok pentru cuibărit. Evident, păsările au deocamdată altă părere. Totuși, bucurie mare, am găsit câteva rândunele așezate pe un copac uscat din apropierea lacului. Erau niște juvenili mărișori, dar care încă așteptau suplimente de la părinți.
Alt semn că parcul și mai ales lacul artificial din mijlocul lui sunt importante pentru biodiversitatea cartierului a fost rața mare cu bobocii mărișori după ea. O „flotă” frumoasă de 6 păsări – mama și cei 5 juvenili. Pe partea cealaltă a lacului, la umbra unei sălcii, pe bordură, 4 masculi de rață mare trăgeau un pui de somn.
Prima ieșire din iulie am încheiat-o cu o frumusețe de mascul de florinte care cânta dintr-un fel de firidă în coronamentul unui brad argintiu. Nu știu dacă am spus asta destul de des, dar începând din martie, am văzut florinți în Parcul Drumul Taberei la fiecare plimbare.
Și-am ajuns, în sfârșit, la zilele noastre. Adică la ziua de azi, 29 iulie, când lista parcului a mai crescut cu două specii: vrabia de câmp și pitulicea sfârâitoare.
Poate „vrabie de câmp” nu sună prea spectaculos, dar pentru mine e o descoperire foarte faină. Parcul Drumul Taberei are două dintre cele 3 specii de vrăbii pe care le poți vedea în România. Așa-i că sună altfel acum? 🙂
Pitulicea sfârâitoare și femela de muscar negru, care umbla pe lângă ea, îmi zic mie o altă chestie foarte importantă: a început migrația. Păsările care iernează în sudul Europei, Africa și Asia încep ușor-ușor să se miște către sud.
Pitulice sfârâitoare
Ma bucur mult ca v-am descoperit blogul. Impartasim aceeasi pasiune, birdwatching, si sunt incantata ca ati venit in parcul Dr. Taberei de langa casa mea. Dvs ati reusit sa vedeti mult mai multe specii decat mine. Vroiam sa va impartasesc faptul ca, in zonele cu multi copaci dintre blocuri, in Dr. Taberei, se aduna o multime de pitigoi mari si pitigoi albastri, cinteze si cateva vrabiute. Iarna aceasta, la hranitoarea facuta de mine dintr-un dovleac a venit un stol mare de scatii… vin zi de zi poate pana prin martie cand vor pleca sa cuibareasca.
Fain! 🙂 Cred că Drumul Taberei încă are noroc cu spațiile verzi păstrate între blocuri. Cumnatul meu zicea că zilele trecute a avut o gaiță la hrănitoare.
Ai cumva o listă a păsărilor observate de tine până acum în parc? Sunt curioasă dacă sunt și alte specii decât cele pe care le-am găsit.